vineri, 10 august 2012

Bancul zilei

            La tribunal

            Un barbat este adus in fata judecatorului pentru ca a omorat-o pe sotia lui.

      _Fapta dumneavoastra e sub orice critica. Daca aveti intentia ca tribunalul sa nu va condamne la inchisoare pe viata, trebuie sa ne expuneti motive cat de cat plauzibile, care sa va poate reduce pedeapsa.
      _Domnule judecator, sotia mea era asa de proasta incat nu am putut sa ma controlez si a trebuit sa o arunc de la balcon.
      _Declaratia dumneavoastra este o obraznicie nemaiauzita si daca nu doriti ca juratii sa va condamne inainte sa continuam procesul trebuie sa aveti argumente cu adevarat plauzibile.
      _Pai, sa va povestec. Locuim intr-un bloc cu 10 etaje, la ultimul etaj. La parter locuieste o familie de pitici. Parintii au 1 metru si copiii, cel de 12 ani - 70 de cm, cel de 14 ani - 90 de cm. In ziua respectiva, i-am spus sotiei:
      _E teribil sa fii pitic. Saracii vecini de la parter, toti sunt asa mici!
      _Da, raspunde sotia, sunt o adevarata specie de pirinei.
      _Pigmei, ai vrut sa spui!
      _Nu, pigmei e ceea ce are omul in piele si de la care se alege cu pistrui.
      _Aia se numeste pigment!
      _Ma lasi? Pigment e chestia aia pe care scriau vechii romani.
      _Ala se numeste pergament.
      _Cum poti, draga, sa fii asa de incult? Pergament e cand un scriitor publica o parte din ce a scris.
      _Domnule judecator, va inchipuiti ca mi-am inghitit cuvantul "fragment" ca sa nu mai continui discutia asta aberanta. M-am asezat pe fotoliu si am luat un ziar sa-l rasfoiesc. Nici nu m-am asezat bine ca apare sotia mea langa mine cu o carte in mana si-mi spune:
      _Uite, draga, asta e ceea ce scrie un scriitor si se numeste carte, daca nu aveai idee ce e aia. Ia si citeste Veranda de la Pompadur. Iau carte in mana si ii spun:
      _Draga mea, asta e o carte in limba franceza, Marchiza de Pompadur, nu trebuie sa interpretezi numele in romana.
      _Asta e buna, draga, imi dai tu lectii de franceza, mie care am facut meditatii cu un vector de la facultate!
      _Ala nu se numeste vector, se numeste lector!
      _Esti prost, Lector a fost un erou grec din antichitate!
      _Ala a fost Hector si era troian.
      _Hector e unitate de masura a suprafetei, blegule.
      _Ala e...hectar, draga mea.
      _Ma uimesti cu incultura ta. Hectar e o bautura a zeilor.
      _Se numeste nectar, spun eu, oftand din adancul sufletului.
      _Habar nu ai, eu stiu sigur ca era si o melodie pe tema asta pe care o cantau doua prietene in duo.
      _Nu se spune duo, se spune duet.
      _Ma scoti din sarite, cum dracu de esti asa de incuiat? Duet e cand doi barbati se bat cu sabiile!
      _Ala se numeste duel.
      _Pe dracu, duel e gaura aia neagra din munte de unde apare trenul.
      _Domnule judecator, aveam "tunel" pe limba, dar am simtit ca mi se face negru in fata ochilor si nu m-am putut stapani si am aruncat-o pe geam.
            Liniste in sala... Judecatorul ia ciocanelul de pe masa, loveste cu el puternic si spune:
      _Esti liber, a fost un caz clar de...legitima aparare! Eu o aruncam deja de la Hector...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu